-
5 comments
26th Jan 12
admin
-
24th Jan 12 admin
Am intalnit pe Facebook urmatoarea poza pe care o postez si eu aici:
-
20th Jan 12 admin
Intra pe
si semneaza petitia pentru referendum.
-
20th Jan 12 admin
In 1947 statul roman a fost in mod brutal modificat de catre puterea comunista. Regele Mihai I a fost nevoit sa abdice fiind santajat de catre reprezentantii partidului comunist cu omorarea celor peste 1000 de studenti ce s-au opus regimului in anul acela. Regele Mihai nu si-a putut asuma responsabilitatea pentru 1000 de oameni decizand sa semneze actul de abdicare (trebuie mentionat ca din 1944 regele a fost nevoit sa indure sicane, presiuni uneori extrem de puternice din partea comunistilor).
Dupa parasirea tarii au urmat o serie de interventii la puterile occidentale pentru semnalarea faptelor (astfel regele a ajuns in cancelariile multor puteri occidentale) insa nu s-a putut rezolva nimic. Un mic grup a ramas in exil alaturi de regele Mihai incercand sa ajute Romania cum se poate, fara sa-i afecteze locuitorii (stiute fiind conditiile).
Acuzatiile ce i s-au pus in carca regelui cum ca ar fi sustras din tara la plecarea sa sume importante de bani s-au demonstrat un fals, regele plecand pe fuga din Romania. De asemenea a avut atati bani cat sa traiasca normal in Elvetia (bani care s-au terminat rapid, regele ducand in Elvetia un trai normal (era pilot de avion, iar in timpul liber se ocupa de gospodarie ca orice om normal).
Caderea comunismului a aratat adevarata fata a actualilor “democrati” ai Romaniei. Regele a primit acordul sa revina in tara cu greutate si dupa venirea triumfala in Bucuresti (1 milion de oameni l-au intampinat, iar regele a fost a doua persoana din istorie care a trecut pe sub Arcul de Triumf cu masina) i s-a interzis venirea in Romania pana in 1995, reprimind cetatenia romana abia dupa venirea la putere a lui Emil Constantinescu, in 1996.
Consideram ca monarhia este singura solutie pentru redresarea Romaniei, pentru impunerea unui standard moral ridicat. Evident militam pentru o monarhie constitutionala, asa cum exista in occident, unde regele este o autoritate morala. Vrem ca si Romania sa aiba un asemenea exemplu de moralitate.
Intrati si semnati pentru Referendum:
http://www.causes.com/causes/593528-referendum-national-pt-transformarea-romaniei-in-regat-romania-monarhie-constitutionala?recruiter_id=182029796Vezi filmuletul, dupa care posteaza comenturi.
-
20th Jan 12 admin
O comparaţie în cifre între principalele republici din zona nord-atlantică (SUA, Germania, Franţa, Italia) şi monarhiile constituţionale europene (UK, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda, Spania, Belgia şi Luxemburg) relevă că monarhia constituţională este superioară republicii: monarhiile constituţionale europene sunt mai democratice decât republicile, economia şi presa sunt mai libere în monarhiile constituţionale decât în republici. De asemenea, în monarhii drepturile de proprietate sunt respectate mai mult, iar gradul de corupţie este mai mic. Cifrele vorbesc uneori mai mult decât cuvintele.
Monarhiile constituţionale europene au economii mai libere decât principalele republici din zona nord-atlantică
I. Index of economic freedom:
Danemarca – locul 8; 78,6
SUA – locul 9; 77,8
Luxemburg – locul 13; 76,2
UK – locul 16; 74,5
Suedia – locul 22; 71,9
Germania – locul 23; 71,8
Norvegia – locul 30; 70,3
Spania – locul 31; 70,2
Belgia – locul 32; 70,2
Franta – locul 64; 64,6
Olanda – locul 15; 74,7
Italia – locul 87; 60,3Media republici (SUA, Germania, Franta, Italia): 68,62
Media monarhii (UK, Norvegia, Danemarca, Suedia, Luxemburg, Spania, Belgia, Olanda): 73,32Concluzie: în medie, monarhiile constituţionale europene au economii mai libere decât principalele republici din zona nord-atlantică. Chiar şi dacă excludem Italia, media celor mai puternice republici nord-atlantice din punct de vedere economic este inferioară mediei monarhiilor constituţionale europene, dar se apropie de aceasta din urmă: 71,4 versus 73,32.
Romania – locul 63; 64,7Drepturile de proprietate sunt respectate mai mult în monarhiile constituţionale europene decât în republicile nord-atlantice
II. International property rights index:
Danemarca – locul 8; 8,1
Luxemburg – locul 4; 8,2
UK – locul 15; 7,7
Norvegia – locul 4; 8,2
Suedia – locul 1; 8,5
Belgia – locul 18; 7,5
Spania – locul 33; 6,5
Olanda – locul 9; 8
SUA – locul 18; 7,5
Germania – locul 13; 7,8
Franta – locul 20; 7,3
Italia – locul 47; 6Media republici (SUA, Germania, Franta, Italia): 7,15
Media monarhii (UK, Norvegia, Danemarca, Suedia, Luxemburg, Spania, Belgia, Olanda): 7,83Concluzie: în medie, monarhiile constituţionale europene respectă mai mult drepturile de proprietate decât principalele republici nord-atlantice. La fel ca mai sus, dacă excludem Italia media obtinuţa de republici este inferioară celei a monarhiilor constituţionale: 7,53 versus 7,83.
România – locul 60; 5,5Monarhiile sunt mai puţin corupte decât republicile
III. Corruption perception index:
Danemarca – locul 1; 9,3
UK – locul 20; 7,6
Luxemburg – locul 11; 8,5
Olanda – locul locul 7; 8,8
Norvegia – locul 10; 8,6
Suedia – locul 4; 9,2
Belgia – locul 22; 7,1
Spania – locul 30; 6,1
SUA – locul 22; 7,1
Germania – locul 15; 7,9
Franta – locul 25; 6,8
Italia – locul 67; 3,9Media republici (SUA, Germania, Franta, Italia): 6,42
Media monarhii (UK, Norvegia, Danemarca, Suedia, Luxemburg, Spania, Belgia, Olanda): 8,15Concluzie: în medie, monarhiile constituţionale europene sunt semnificativ mai puţin corupte decât principalele republici din zona nord-atlantică. Ca şi mai sus, chiar dacă excludem Italia, diferenţa se pastrează în favoarea monarhiilor constituţionale: 7,26 (media principalelor 3 republici nord-atlantice) versus 8,15.
România – locul 69; 3,7Presa este mai liberă în monarhiile constituţionale europene decât în principalele republici din zona nord-atlantică
IV. Indicele libertăţii presei:
Danemarca – locul 7; 13
UK – locul 26; 19
Luxemburg – locul 4; 12
Olanda – locul 10; 14
Norvegia – locul 2; 11
Suedia – locul 2; 11
Belgia – locul 4; 12
Spania – locul 40; 23
SUA – locul 17; 17
Germania – locul 17; 17
Franta – locul 40; 23
Italia – locul 75; 34Media republici (SUA, Germania, Franta, Italia): 22,75
Media monarhii (UK, Norvegia, Danemarca, Suedia, Luxemburg, Spania, Belgia, Olanda): 14,37Concluzie: în medie, presa este semnificativ mai liberă în monarhiile constituţionale europene decât în principalele republici din zona nord-atlantică. Concluzia este valabilă chiar dacă excludem Italia. Media principalelor trei republici nord-atlantice este 19, semnificativ inferioară celei a monarhiilor europene.
Romania – locul 87; 42Monarhiile constituţionale europene sunt, în medie, mai democratice decât principalele republici din zona nord-atlantică
V. Democracy index:
Danemarca – locul 3; 9,52
UK – locul 19; 8,16
Luxemburg – locul 11; 8,88
Olanda – locul 10; 8,99
Norvegia – locul 1; 9,80
Suedia – locul 4; 9,50
Belgia – locul 23; 8,05
Spania – locul 18; 8,16
SUA – locul 17; 8,18
Germania – locul 14; 8,38
Franta – locul 31; 7,77
Italia – locul 29; 7,83Media republici (SUA, Germania, Franta, Italia): 8,04
Media monarhii (UK, Norvegia, Danemarca, Suedia, Luxemburg, Spania, Belgia, Olanda): 8,88Concluzie: Monarhiile constituţionale europene sunt, în medie, mai democratice decât principalele republici din zona nord-atlantică. Dacă excludem Italia, media principalelor republici din zona nord-atlantică ajunge la 8,11, deci situaţia devine neschimbată.
România – locul 56; 6,60VI. Human development index:
Danemarca – locul 19; 0,866
UK – locul 26; 0,849
Luxemburg – locul 24; 0,852
Olanda – locul 7; 0,890
Norvegia – locul 1; 0,938
Suedia – locul 9; 0,885
Belgia – locul 18; 0,867
Spania – locul 20; 0,863
SUA – locul 4; 0,902
Germania – locul 10; 0,885
Franta – locul 14; 0,872
Italia – locul 23; 0,854Media republici (SUA, Germania, Franta, Italia): 0,878
Media monarhii (UK, Norvegia, Danemarca, Suedia, Luxemburg, Spania, Belgia, Olanda): 0,876Concluzie: din punctul de vedere al indicelui dezvoltării umane, nu există nicio diferenţă notabilă între monarhiile constituţionale europene şi principalele republici din zona nord-atlantică. Dacă excludem Italia, media obţinută de republici sugerează o uşoară superioritate a acestora în raport cu monarhiile constituţionale: 0,886 versus 0,876.
Romania – locul 50; 0,767
-
20th Jan 12 admin
Titlurile Membrilor Casei Regale a Romaniei, precum si Ordinea de Succesiune sunt determinate de Normele Organice ale Casei Regale a Romaniei.
Astfel, potrivit acestora, Seful actual al Casei Regale a Romaniei este Majestatea Sa Mihai I, Rege al Romaniei (jure sanguinis). Actuala Consoarta a Sefului Casei Regale a Romaniei este Majestatea Sa Ana, Regina Romaniei (ad personam) si Printesa de Bourbon-Parma (jure sanguinis).
Actualul Mostenitor la Sefia Casei Regale a Romaniei este Alteta Sa Regala Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei (jure sanguinis), care va fi de acum inainte si va ramane dupa decesul Majestatii Sale Regelui Custode al Coroanei Romaniei (ad personam). Actualul consort al Mostenitoarei la Sefia Casei Regale a Romaniei este Alteta Sa Regala Radu, Principe al Romaniei (ad personam).
Membrii Casei Regale a Romaniei sunt urmatorii: Alteta Sa Regala Elena, Principesa Romaniei (jure sanguinis); Alteta Sa Regala Irina, Principesa Romaniei (jure sanguinis); Alteta Sa Regala Sofia, Principesa Romaniei (jure sanguinis); Alteta Sa Regala Maria, Principesa Romaniei (jure sanguinis); Nicolae de Roumanie Medforth-Mills, care a primit titlul, apelativul si rangul de Principe al Romaniei si Alteta Regala (jure sanguinis) la 1 aprilie 2010, la a 25-a sa aniversare.
Sotii si copiii Altetelor Lor Regale Principesele nu detin titluri personale.
Ordinea de Succesiune la Tron si la Sefia Casei Regale a Romaniei este bazata pe principiul primogeniturii cu preferinta masculina, Normele Organice abrogand astfel principiul salic al primogeniturii masculine absolute, cu excluderea femeilor si a descendentilor lor. Practic, in prezent, aceasta este urmatoarea:
1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei;
2. ASR Principesa Elena a Romaniei;
3. Nicolae de Roumanie Medforth Mills;
4. Elisabeta Karina de Roumanie;
5. ASR Principesa Irina a Romaniei;
6. Michael de Roumanie Kreuger;
7. Angelica de Roumanie Kreuger;
8. ASR Principesa Sofia a Romaniei;
9. Elisabeta Maria Biarneix;
10. ASR Principesa Maria a Romaniei.Modificari ale acesteia se pot aduce prin decizia Sefului Casei Regale a Romaniei.
-
20th Jan 12 admin
Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea si al Reginei-mama Elena.
Prima domnie a MS Regelui Mihai I a inceput in 1927, dupa moartea bunicului Sau, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenta condusa de unchiul Sau, Principele Nicolae al Romaniei.
Dupa venirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, in iunie 1930 si dupa plecarea Reginei-mama in exil, Regele Mihai a ramas in grija tatalui Sau, devenind din ce in ce mai inchis in sine si mai ganditor. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia.
In urma abdicarii tatalui Sau, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I.
In timpul razboiului, Regele i-a imbarbatat pe ostasii romani care au luptat pentru reintregirea tarii, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, insa, de acord cu depasirea liniei Nistrului si cu inaintarea Armatei Romane in interiorul URSS, alaturi de armatele Germaniei naziste. In ciuda refuzului Maresalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotarat trecerea Romaniei in tabara aliatilor sai traditionali. Acest act de curaj a scurtat razboiul cu 6 luni si a crutat vietile a sute de mii de oameni.
Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurarii autoritatilor comuniste ( greva regala fiind apogeul acestor incercari). In cele din urma, a fost obligat sa abdice, la 30 decembrie 1947, sub amenintarea uciderii, in caz de refuz, a 1000 de tineri detinuti de comunisti. Actul abdicarii, semnat sub amenintare, este ilegal si lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodata sanctionat de Parlamentul Romaniei.
Exilul MS Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit, pana la sfarsitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinta Reginei-mama Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956.
Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tamplarie.
Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana “Lear Jeats and Co.” din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani.
In anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu “Lear”, iar un an mai tarziu a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate, denumita METRAVEL, pe care a vandut-o cinci ani mai tarziu.
Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru interesele Romaniei, pentru intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra.
MS Regele Mihai si MS Regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor aleg sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta din Bucuresti.
-
20th Jan 12 admin
Ferdinand I a devenit Rege la moartea unchiului Sau, Carol I (1865 – 1927) si a ramas in istorie ca Ferdinand intregitorul sau Ferdinand cel Loial, regele Romaniei Mari, care a trecut peste originea sa germana, pentru a urma vointa de unitate a poporului Sau, in timpul Primului Razboi Mondial.
La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a fost incoronat Rege al tuturor romanilor. Tot in timpul Domniei Lui s-a trecut la sufragiul universal, s-a infaptuit reforma agrara din 1921 si a fost adoptata Constitutia moderna din 1923, care a oferit cadrul dezvoltarii Romaniei Mari.
-
20th Jan 12 admin
Regele Carol I (1839 – 1914), intemeietorul Dinastiei Romane, a fost ales de elita politica romaneasca, dintre principii Europei, si adus pe Tronul tarii, pentru a consolida unirea celor doua Principate, Moldova si Tara Romaneasca, pentru a conferi prestigiu noului stat, pentru a calma luptele interminabile pentru putere intre factiunile interne si pentru a reprezenta un factor de stabilitate, intr-un moment crucial al dezvoltarii Romaniei. Se implinea, astfel, o mai veche doleanta a Divanurilor ad-hoc: Domnul strain.
El a condus tara spre modernizare si Independenta, aflandu-se personal in fruntea trupelor romano-ruse, in timpul Razboiului Ruso-Romano-Turc din 1877/1878 (Razboiul de Independenta), incheiat prin Tratatul de la Berlin, din 1878. S-a casatorit, in 1869, cu Elisabeta de Wied, devenita Regina Elisabeta. Singura lor fiica, Maria, a murit la numai 3 ani. Regele Carol I a trecut la cele vesnice in ajunul izbucnirii Primului Razboi Mondial, lasandu-l mostenitor al Tronului pe nepotul Sau, Ferdinand, asupra caruia va cadea sarcina implinirii Marii Uniri.
-
20th Jan 12 adminMonarhia este una din formele cele mai vechi de guvernare, care isi are orignile in lidership-ul conducatorilor de trib. Cele mai multe monarhii pretindeau ca guverneaza prin drept divin sau prin gratie divina, conducand prin vointa Domnului sau drept zei ei insisi. In anumite sisteme timpurii monarhul era detronat sau sacrificat cand devenea clar ca protectia divina a fost retrasa. Monarhii puteau fi alesi prin vot, succesiune sau concurs. Din 1800, multe monarhii ale lumii au fost abolite si inlocuite de republici sau au devenit democratii parlamentare. Aceste tranzitii au provocat pierderi nu castiguri in ceea ce priveste liberatea poporului, dupa cum se poate observa in istoria Revolutiilor franceze si germane si a abolirii monarhiei (Brazilia, Germania, Romania). Tari democratice care au elemente de monarhie, limiteaza puterea monarhului, astfel ca majoritatea devin monarhii constitutionale. In Anglia acest proces a inceput cu Magna Carta in 1215, desi nu a atins dimensiunile democratice decat abia dupa Revolutia din 1689.
In epoca moderna, monarhii pot dobandi influenta importanta in randul opiniei publice sau in randul claselor politice, independent de rolul lor formal in cadrul constitutional, prin popularitate si prin contactele pe care le au. Ei inca au dreptul sa fie consultati de executiv. Si totusi teoria este opusa practicii: monarhul propune Guvernului. Printre putinele state care au o monarhie absoluta (Vatican, Arabia Saudita, Kuwait, Bhutan), monarhul este cel care detine o putere considerabila. Exista de asemenea cazuri recente, Lichtenstein, unde printului domnitor i-a fost acordata puterea constitutionala sa dizolve guvernul dupa propria vointa.
-
-
SEMNEAZA PETITIA PENTRU REFERENDUM!
Pentru cei care au cont de Facebook CLICK AICI
Cei care nu au cont de Facebook CLICK AICI Reclame:
Who's Online
- 0 Members.
- 1 Guest.
-
